Invitată la Radio România Cultural, psihologa și psihoterapeuta Raina Șaguna a spus că ”Nimeni nu alege să devină dependent” și a explicat mecanismul ”păcănelelor” și pariurilor
Ea a vorbit și despre responsabilitatea familiilor și despre cum un copil traumatizat prezintă o vulnerabilitate mai mare de a fi, mai târziu, dependent.
Oamenii afectați de comportamentul de joc de noroc excesiv trec prin următorul ciclu:
- Înainte de a juca, ei simt o tensiune puternică.
- În timp ce joacă, simt plăcere sau eliberare.
- După ce au jucat, simt regret, rușine sau vinovăție, adică o suferință emoțională.
- Trebuie să reînceapă jocul pentru a simți din nou plăcere și a reduce suferința.
Specialist care a coordonat grupuri de sprijin pentru oamenii dependenți de jocuri de noroc: „Toate jocurile de noroc dau dependență”
Așa a explicat joi, 26 octombrie, psihologul Raina Șaguna mecanismul jocurilor de noroc. Șaguna a fost invitată la emisiunea realizată de jurnalista Corina Negrea la Radio România Cultural.
Raina Șaguna este psiholog și psihoterapeut cu expertiză în zona persoanelor dependente de jocuri de noroc.
“Toate jocurile de noroc dau dependență?”, a întrebat ziarista. “Da, toate jocurile de noroc dau dependență. Pentru că, fie că vorbim de dependență de alcool, de bani, de jocuri de noroc, de muncă, mecanismul este același, doar obiectul e diferit. Se creează o relație toxică, nesănătoasă, între persoană și obiectul dependenței sale”, a explicat Raina Șaguna.
Specialist care a coordonat grupuri de sprijin pentru oamenii dependenți de jocuri de noroc: „O nevoie continuă de emoții pozitive”
“La nivelul biochimiei creierului înțelegem dependența ca pe un dezechilibru al sistemului de recompense. La un moment dat, se eliberează o cantitate insuficientă de dopamină (n.r. “hormonul fericirii”). Acest dezechilibru presupune o nevoie continuă de emoții pozitive, care determină căutarea permanentă a surselor de plăcere”.
Practic, pariind pe bani sau jucând la “păcănele”, cel care o face fără să aibă un control încearcă să ajungă la ceva ce nici nu știe, ceva ce nu realizează rațional că ar căuta.
“Comportamentul de joc excesiv răspunde nevoii de a regla dezechilibrul. Înseamnă un comportament care aduce ușurare emoțională și plăcere pe termen scurt, dar suferință pe termen lung”, spune psihologa.
Efectul este acela că “deși persoana este conștientă de efectele negative asupra sau asupra celorlalți, este incapabilă să renunțe sau să controleze”.
Și chiar și atunci când e foarte puțin probabil să câștige sau nu-și mai permite să piardă, continuă să joace.
– Raina Șaguna, psiholog și psihoterapeut
Responsabilitatea familiei: copiii supuși suferinței devin mai ușor dependenți, la maturitate
“Ce-ți spun ție cei mai mulți dintre cei pe care îi consiliezi: se duc să joace de curiozitate, de nevoie?”, a întrebat Corina Negrea, realizatoarea emisiunii. “Nimeni nu alege să devină dependent. Dar nevoia de acceptare, de încredere, aceste nevoi le caută oamenii. Și, o vreme, prin jocuri chiar le găsesc”, a răspuns specialista în dependențe.
Dependența debutează în adolescență, dar se instalează în timp apoi. Adicția e un refugiu, o încercare de a găsi o soluție, chiar nepotrivită, la o suferință emoțională deja existentă.
– Raina Șaguna, psiholog și psihoterapeut
Raina Șaguna a vorbit și despre responsabilitatea familiei. “Cu cât un copil este mai expus suferinței sau traumelor în familie, cu atât este mai mare riscul de dependență sau de probleme de sănătate mintală la vârstă adultă”.
„Eu sunt puternic, joc și mă opresc”. Cât de adevărat e?
În emisiune s-a abordat și mitul că “Eu sunt puternic, joc și mă opresc. Știu să mă opresc când simt să devin dependent?”. Este posibil?
“Consider că e o etapă de negare a realității, în cazul în care persoana se confruntă deja cu dificultăți financiare sau un grad de îndatorare foarte mare și continuă să joace”, a răspuns Șaguna.
Pentru că “persoana continuă să considere că nu are o problemă de control și că suferințele nu sunt foarte mari și pot fi rezolvate printr-un moment de câștig”
Întâlnesc fantezii în legătură cu posibilele câștiguri. Persoanele se gândesc doar la joc și sunt preocupate să găsească resurse financiare să-și continue jocul.
– Raina Șaguna, psiholog și psihoterapeut
O altă observație a fost că în sistemul de ajutor “vin tot mai mulți adolescenți”. Într-un fel e pozitiv, pentru că “ajutorul contra dependenței trebuie început cât mai devreme”.
Pe de altă parte, numărul indică o incidență tot mai mare la tineri. “Vin mulți adolescenți, cât și familii îngrijorate de jocuri de noroc sau jocuri video”.
Specialista susține că depistarea dependenței se poate face repede și că o depistare din timp ajută la rezolvarea calificată a problemelor.
Dacă aveți probleme legate de jocurile de noroc sau alte posibile dependențe, puteți apela la unul din cele 95 de centre de dezintoxicare pentru jocuri de noroc din Europa.
Iată câteva exemple:
- Doctor Vorobjev Clinic (Belgrad, Serbia) » telefon: 0038162256266
- NEO Centrum (Praga, Cehia) » telefon: 00441842773584
- Heritage Counseling Clinic (Lisabona, Portugalia) » telefon: 00351210145575
- Ibiza Calm (Ibiza, Spania) » telefon: 0034971197010
- Yes We Can Youth Clinics (Hilvarenbeek, Olanda) » telefon: 00310850201222
