Dizolvarea AMFB ar putea genera o undă de șoc în rândul formațiilor din București care evoluează în primele două ligi, inclusiv FCSB, Rapid, Dinamo, Steaua și Metaloglobus.
Conform cerințelor din manualele de licențiere pentru Liga 1 și Liga 2, precum și pentru participarea în cupele europene, toate aceste cluburi trebuie să dispună de un număr minim de echipe de copii și juniori înscrise în competiții. O parte dintre aceste echipe erau afiliative în campionate organizate de Asociația de Fotbal a Municipiului București (AMFB).
Intervenția Rapidului și a FRF în sprijinul AMFB a clarificat situația
În urma procesului câștigat de AFC Rapid și Progresul București, prin care AMFB a fost dizolvată de Curtea de Apel, Rapid a dorit să intervină ca parte interesată. Pentru a justifica această intervenție, clubul din Giulești a utilizat un document emis de Federația Română de Fotbal (FRF), semnat de șeful departamentului juridic al Casei Fotbalului, Adrian Stângaciu.
Documentul specifica că „trebuie avut în vedere și că, în conformitate cu regulile impuse de Federația Română de Fotbal, echipele participante în competițiile profesioniste (Liga 1 și Liga 2-a) sunt obligate să dispună de un număr minim de echipe de juniori pentru a putea participa în competițiile menționate anterior. În acest sens, existența AMFB este de maximă importanță, deoarece unele categorii de vârstă au competiții organizate exclusiv la nivelul asociațiilor județene de fotbal/AMFB.”
CUTREMUR în fotbal: FCSB, Rapid sau Dinamo riscă să NU mai obțină licențele până în 2026, inclusiv pentru cupele europene!
Dan Șucu, prezentând situația în meciul România – Elveția, a subliniat riscul pentru cluburile mari. „Dacă AMFB nu va mai putea organiza competițiile respective, cluburile din București cu echipe în ligile profesioniste, precum CSA Steaua, FCSB, Dinamo 1948 SA, Rapid 1923 București, nu vor îndeplini condițiile de participare în competițiile organizate de LPF/FRF. Aceasta va afecta întreaga piramidă competițională specifică sistemului european al sportului și reglementările FRF privind promovarea-retrogradarea în sistemul competițional din România.”
Adrian Stângaciu: „Pericolul este legat de licențierea din martie 2026”
Adrian Stângaciu a oferit clarificări în acest context, afirmând că „trebuie să lămurim puțin lucrurile, deoarece sunt prezentate într-o manieră distorsionată de cei care doresc dizolvarea AMFB. Pericolul ca aceste cluburi să nu mai obțină licențe pentru Liga 1, Liga 2 și chiar pentru cupele europene nu este acum, ci pentru viitor.”
El a explicat că licențierea pentru sezonul următor va avea loc în martie 2025, iar cluburile vor trebui să demonstreze că au echipele respective, că le-au înscris în competițiile AMFB și că au participat la ele. „Faptul că momentan nu există aceste competiții, deși unele se joacă încă, nu înseamnă că aceste grupări nu au respectat cerințele manualelor de licențiere. Nu poate fi vina lor că o competiție a fost oprită din cauza dizolvării organizatorului de către o decizie judecătorească. Astfel, pentru licențierea sezonului 2025-2026, respectivele cluburi nu vor întâmpina probleme din acest punct de vedere.”
CUTREMUR în fotbal: FCSB, Rapid sau Dinamo riscă să NU mai obțină licențele până în 2026, inclusiv pentru cupele europene!
Stângaciu a continuat să explice efectele pentru sezonul 2026-2027: „Licențierea pentru acel campionat va avea loc în martie 2026. Există riscul ca echipele respective să nu primească licențele doar dacă pentru sezonul 2025-2026 nu va exista o competiție la nivelele de vârstă aferente Bucureștiului și recunoscută de FRF. Este posibil să se organizeze o nouă entitate juridică, o altă AMFB, dar important este ca în acel sezon să fie organizate oficial acele campionate. Astfel, nu există niciun pericol imediat, așa cum susțin cei care au făcut publică adresa mea către Curtea de Apel, prezentând-o ca pe un document bombă.”
De asemenea, Stângaciu a menționat că mutarea echipelor la AJF-uri limitrofe, cum ar fi AJF Ilfov sau AJF Prahova, nu este fezabilă, deoarece aceste entități sunt obligate să-și limiteze activitatea pe teritoriul județului pe care îl reprezintă.
