Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, și-a exprimat public dorința ca Arena Națională să fie preluată de FRF. Primarul general interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, are însă o altă opinie: „Suntem capabili să gestionăm stadionul foarte bine și vă explic de ce”.
Anterior, Burleanu luase legătura cu Nicușor Dan, fostul edil al Capitalei, pentru a discuta transferul administrării stadionului de la Primăria Capitalei la FRF, susținând că Federația ar gestiona mai eficient arena. Între timp, Dan a plecat la Palatul Cotroceni, iar negocierile au fost întrerupte.
Bujduveanu a declarat recent, la GSP Live, că nu ia în calcul ca Arena Națională să fie preluată de FRF și a prezentat un plan prin care stadionul ar putea reduce pierderile.
Primarul interimar al Bucureștiului, răspuns pentru Răzvan Burleanu: „Suntem capabili să gestionăm Arena Națională”
În primul rând, oficial, noi nu avem o comunicare cu FRF. Nu există o comunicare instituțională prin care să ni se solicite acest demers. Cred că au existat discuții la nivel personal în trecut.
Consider că Primăria Municipiului București este capabilă să gestioneze Arena Națională foarte bine și vă spun și de ce: dacă ar fi inclusă într-o infrastructură sportivă complexă, ar avea mai multe posibilități să dezvolte inclusiv relații cu parteneri externi, pentru a fi utilizată fie ca arenă sportivă, fie, în anumite momente, pentru spectacole sau alte evenimente.
Am avut, de exemplu, chiar și competiții de jocuri pe calculator organizate în interiorul Arenei Naționale, dacă vă amintiți. Deci această locație, împreună cu altele, dacă ar fi grupate într-un singur complex, ar putea fi gestionate mult mai eficient.
Evident, toată lumea o să mă întrebe care sunt costurile Arenei. Le pot spune, că e simplu: cheltuim de două ori mai mult decât încasăm. Dar acest lucru nu este neobișnuit pentru infrastructuri sportive de asemenea dimensiuni”, a declarat Stelian Bujduveanu.
Arena Națională, pe minus în fiecare an
Inaugurat în 2011, stadionul a raportat continuu pierderi importante, după cum urmează:
| AN | CHELTUIELI (EURO) | VENITURI (EURO) |
| 2011 | 934.000 | 848.000 |
| 2012 | 2.795.000 | 440.000 |
| 2013 | 1.203.500 | 1.025.000 |
| 2014 | 938.000 | 670.000 |
| 2015 | 1.119.000 | 865.000 |
| 2016 | 781.000 | 556.000 |
| 2017 | 936.295 | 768.220 |
| 2018 | 2.374.770 | 401.600 |
| 2019 | 3.859.250 | 570.980 |
| 2020 | 4.899.000 | 439.000 |
| 2021 | 4.657.000 | 1.177.000 |
| 2022 | 3.500.000 | 1.200.000 |
| 2023 | 3.100.000 | 1.100.000 |
| 2024 | 3.000.000 | 1.200.000 |
„Arena Națională nu a fost construită ca să devină profitabilă”
Dar Bujduveanu afirmă că bilanțul financiar al Arenei nu e unul atipic.
„Din ce produce venituri Arena Națională? Din chirii. Dacă am stabili tarife foarte ridicate, ținând cont că piața evenimentelor – atât sportive, cât și culturale – este încă în dezvoltare, nu am face altceva decât să-i alungăm pe organizatori către alte arene. Am rămâne, astfel, cu venituri zero.
Chiria nu este ieftină, dar gândiți-vă că pornește de la 23.000 de euro și crește în funcție de eveniment. Raportat însă la alte arene, care au și 50.000 de locuri, este destul de mică.
Cum facem, economic, ca o arenă să funcționeze și să fie profitabilă? În primul rând, ne întrebăm dacă scopul inițial a fost ca Arena să fie profitabilă? Nu. Dar obiectivul este ca pierderile să fie limitate în timp, într-adevăr.
Acest lucru se poate realiza doar prin deschiderea către piețe internaționale și prin atragerea unui număr cât mai mare de evenimente. Cu cât avem mai multă diversitate – concerte, competiții sportive, festivaluri – cu atât Arena va deveni mai profitabilă ca entitate.
În acest moment, creșterea tarifelor nu este fezabilă, pentru că am risca să pierdem chiar și partenerii fideli ai Arenei Naționale”, a adăugat edilul PNL.
